Recomandări pentru alăptarea gemenilor din partea Asociației SAMAS

Eu nu am avut şansa alăptării copiilor mei. Nu ştiu dacă am pierdut această luptă sau nici măcar nu am început-o. Dacă informaţia iniţială trebuia să vină din spital, la urechile şi ochii mei nu a ajuns. Sau cum a spus Izabel Gavrilă educator în cadrul Asociaţiei SAMAS: “Câte ture sunt, atâtea forme de explicat sunt”.

Se pare că eu am prins turele în care explicaţiile legate de alăptare au lipsit. Nu ştiu dacă să pun acest lucru pe seama personalului insuficient şi axat mai mult pe tratamente şi proceduri medicale sau pe lipsa de interes a asistentelor. Cert este că după vreo două săptămâni şi câteva încercări acasă în prezenţa bunicii mele, am renunţat să mai ataşez copiii la sân. Am rămas pe laptele muls şi pus în biberon. Aveam prea multe necunoscute. Prea multe sentimente contradictorii. Prea multe dureri de spate în această încercare de a hrăni copiii. Bonus la această stare explozivă a mea era şi atitudinea bunicii: “Încearcă, nu ai de ales!”

Ei bine, prin acest articol vreau să dau de ales altor mămici de gemeni. Vreau să încerc să le uşurez procedura de alăptare a gemenilor în cazul în care ele doresc sau pot din punct de vedere medical şi psihic să o facă. Spun procedură pentru că asta este. Nu este magie, mufare, conectare, lipire sau altă denumire dată procedurii numită alăptare.

Pentru acest articol am mers la o sursă demnă de încredere.

Am apelat la Asociaţia SAMAS şi la Izabel Gavrila-Asistent Medical şi Educator Perinatal. Am apelat la femei ce sunt mame, ce au copii mai mari ca ai mei. La femei ce au trecut prin alte proceduri şi sisteme sanitare. Dar, în cadrul SAMAS au ajuns la aceeaşi concluzie şi crez întru alăptarea copiilor.

Dar cine este SAMAS?

Ei bine, Asociația SAMAS este o organizație nonprofit, care a dezvoltat prima comunitate națională de educatori perinatali (din rândul asistenților medicali și moașelor), pentru a oferi cel mai extins program de sănătate și sprijin pentru mame și sugari în primele 1.000 de zile, înainte și după naștere, atunci când pot fi puse bazele unei vieți sănătoase a viitorului adult.

După ce am făcut acestă precizare revin la discuția mea cu consilierul în alăptare. În prima fază am întrebat-o pe Izabel care sunt poziţiile ce pot face posibilă alăptarea gemenilor.

Imediat a luat două păpuşi de dimensiuni potrivite bebeluşilor şi a simulat 3 poziţii. Două pe un scaun şi una în pat.

Ţin să precizez că discuţia mea avea ca scop inițial numai informarea vizuală şi menţionarea produselor auxiliare necesare în procedura alăptării. Într-un articol sau întâlnire ulterioară cu SAMAS voi explica si despre ataşarea corectă la sân a bebelușilor, cât și despre “lipsa mameloanelor”.

Revenind la poziţiile de alăptare am înţeles că cel puţin la început este recomandat ca proaspăta mămică să fie ajutată.

Aici pot interveni membrii familiei. Însă, înainte de orice repriză de alăptare este nevoie de:

– Igiena sânilor,

– Utilizarea unei ţinute lejere şi compatibile cu alăptarea,

– Găsirea unui loc comod pentru alăptare. Acesta poate fi un fotoliu mai mare, o canapea sau direct în pat.

– Găsirea unei poziţii ce nu afectează starea de bine a mamei. Aceasta nu trebuie să stea aplecată în faţă/stânga/dreapta.

– Rezemarea spatelui mamei de un spătar/perete/capătul patului,

– Utilizarea numărului de perne necesare pentru o poziţionare corectă

Şi…

– ÎN PRIMUL RÂND, DACĂ ESTE POSIBIL, MAMA SĂ FI MÂNCAT/BĂUT CEVA ŞI EVENTUAL MERS LA TOALETĂ ÎNAINTE DE ALĂPTAREA COPIILOR

Apoi intră în atribuţii soţul/mama/tatăl/soacra/socrul/sora/fratele/cumnatul/cumnata şi aduce primul bebeluş în braţele mamei pentru a fi poziţionat la sân. Urmează şi bebeluşul cu numărul 2 la sânul mamei.

Ar fi de preferat ca şi la finalul reprizei de alăptare să fie cineva lângă mamă pentru a prelua un bebeluş după ce este luat de la sân.

Voi pune pozele cu variantele de alăptare pe scaun ce pot fi adaptate şi pentru pat/fotoliu/canapea.

La imaginea cu ambii copii ce au picioruşele către aceeaşi direcţie am întrebat consilierul în alăptare dacă nu cumva deranjează un bebeluş pe altul această poziţie. Răspunsul Izabelei a fost un “Nu” urmat de un zâmbet. Apoi îmi arată o poziţie de alăptare din pat, poziţia aşezată.

Acum copiii mie mi se păreau încălecaţi, cel din spate rezemat sau pus peste cel din faţă. Însă, consilierul în alăptare îmi explică faptul că pentru ei nu este o înghesuială ci o apropiere ce le face bine. Oricum ei în burtică au stat înghesuiţi şi s-au atins unul pe altul. În consecinţă această poziţie de alăptare împreună cu cea din poză nu incomodează sau crează un disconfort bebeluşilor.

După această explicaţie cu exemplificare pe materialele didactice din camera unde am purtat discuţia cu consilierul în alăptare SAMAS am întrebat de materiale auxiliare. Adică ce recomandă a se folosi în procesul de alăptare. Ca răspuns am primit aşa:

Lanolină şi perne (nu neapărat de alăptare).

Am întrebat de ce nu trebuie să fie neapărat de alăptare. Răspunsul a fost legat de aria financiară şi apoi de utilizarea ei corectă. Mi s-a spus că sunt două tipuri de perne: tări şi moi (cu biluţe precum jucăriile de pluş). Modelul moale nu conferă o susţinere bebeluşului, chiar îi permite un fel de scufundare. Apoi intervine şi faptul că aceste perne nu sunt anatomice perfecte. Adică nu se mulează pe burta mămicii şi se crează o mică zonă de gol unde poate să cadă sau să ajungă unul din bebeluşi într-un fel sau altul.

Despre Lanolină am discutat puţin. Ştiam de existenţa ei din spital. Cumva a ajuns şi la mine o mostră. Apoi m-am milogit pentru a doua… Produsul este compatibil cu bebeluşul. Nu are gust, miros sau culoare. Nu influenţează laptele.

Apoi discuţia a fost mutată în zona de sisteme de purtare. Şi aici mi s-a confirmat faptul că nu există sisteme pentru gemeni. (Am aflat ulterior de o mămică ce a creat ceva în atelierul ei). Recomandarea este de a se purta două sisteme. Fie unul în faţa mamei şi unul în spatele ei, fie unul la mamă şi altul la tată sau persoana ce însoţeşte mama la plimbare sau ieşirile din casă.

Spre final discuţia a mers către “Cutia bebeluşului”. Un proiect social ce vine la pachet cu o serie de cursuri. De fapt această cutie am observat-o de cum am intrat în sediul SAMAS. Imediat mi-am adus aminte că este folosită cu mare succes într-o anumită ţară, dar zău dacă îmi aminteam. Nu puteam să plec fără să îmi bag nasul în acest pachet interesant. Şi uite aşa am ajuns să îmi doresc să dezvolt acest proiect. Mai multe informații despre cutia minune găsiți pe site-ul dedicat cutiabebelusului.ro.

Și uite așa am ajuns să apreciez și mai mult această asociație.

SAMAS oferă cel mai extins program de sănătate și sprijin pentru mame și sugari în primele 1.000 de zile, înainte și după naștere, atunci când pot fi puse bazele unei vieți sănătoase a viitorului adult. Activitatea educatorului SAMAS este inspirată din modelul occidental de educație și sprijin al gravidelor și proaspetelor mame. În țări precum Franța, Germania, Austria sau Elveția, peste 70% din mame apelează la servicii similare.

Educatorul SAMAS este aproape de comunitate în cele 6 centre SAMAS din țară: București, Timișoara, Iași, Pitești, Bistrița și Cluj-Napoca, dar și în peste alte 27 de orașe din țară, unde echipe de educatori perinatali oferă cursuri, consiliere și sfaturi gravidelor și mamelor.

Detalii pe asociatiasamas.ro

Sper să am forța necesară să duc la bun sfârşit și restul proiectelor începute în acest an.