Sarcina gemelara

Riscul de a face Toxoplasmoză – Bau-Bau sau lipsă de informare?

Dragi femei însărcinate,

Multe dintre noi ne-am jucat cu păpuşile ,,de-a mama şi de-a tata,,. Multe dintre noi am spus o copilărie întreagă un “ooooo, ce drăguţă este pisica asta cu burtica mare”, sau “uite mami, văcuţa cu bebe în burtică”. Ba am mai pus şi mâna pe ele. Uneori am dormit în pat cu Mimi, Titi, Roco, Rex sau Pufi. Aici mă refer la cele ce am avut părinţi permisivi sau cu capul pe umeri, conştiincioşi. Mai ales cei de la oraş care au avut grijă ca Mimi, Titi, Roco, Rex sau Pufi să fie curaţi, hrăniţi potrivit nevoilor lor, să aibe o litieră schimbată constant şi cu vaccinurile potrivite făcute.


Dar chiar şi cele ce aţi locuit jumătate de viaţă la ţară, printre zeci de animale, cu siguranţă aţi admirat iepuroaica, penele cocoşului, mărgelele curcanului sau codiţa mică şi cârlionţată o purcelului. Aţi adunat şi mizeria după ele, dar musai te-ai spălat pe mâini înainte de masă sau înainte să intri în casă. Ce-i drept nu prea aveai cum să eviţi contactul cu animalele la ţară. Vreau să cred că toate aceste femei sunt sănătoase, au cunoştinţe despre animalele domestice din ograda în care au crescut şi la nevoie pot să dea un sfat în privinţa acestora.

Am ales să scriu acestă mică introducere pentru femeile însărcinate ce sunt speriate de ideea de a face Toxoplasmoză. Pentru a explica cât mai profesionist această teamă, am invitat o mămică medic veterinar să îmi răspundă la întrebări.

– Bună Evelyn. Te-am abordat pe tine pentru a explica tema cu Toxoplasmoza. În primul rând pentru că eşti mamă şi apoi pentru că eşti medic veterinar. Aş vrea să ne povesteşti puţin despre sarcina ta, apoi vom aborda temerile femeilor însărcinate cu privire la animalele de companie.

– Bună. Sarcina mea a fost o surpriză pentru toată lumea, inclusiv pentru noi, neaşteptându-ne să apară atât de repede. Soţul meu era plecat în Argentina. Escalada vârful Aconcagua în momentul în care am făcut testul de sarcină şi a ieşit pozitiv. Câteva zile nu am putut lua legătura cu el să îi dau vestea cea mare şi mai că simţeam că explodez pentru că nu voiam să spun nimănui înaintea lui.

– Îmi imaginez câtă tensiune şi bucurie era în sufletul tău.

– Până la urmă am reuşit să vorbim. Nu mai este nevoie să spun că a fost mare sărbătoare în campusul de la 6000 m altitudine.

– Cum a reacţionat familia la aflarea veştii?

– Ca în orice familie, venirea unui copilaş a fost întâmpinată cu bucurie, mai ales de bunicii noştri încântaţi să aibă ocazia să îşi întâlnească strănepoata. Are 3 străbunici.

– Norocos copil. Cum a evoluat sarcina?

 – Sarcina a evoluat bine, fără probleme. Pot spune că a fost o sarcină normală, uşoară.

 -Te-ai ferit de ceva sau de cineva pe timpul sarcinii?

– Nu m-am ferit de nimic, decât de animalele suspecte de zoonoze. Adică boli transmisibile şi la oameni. În rest am păstrat regulile normale de protecţie pentru orice medic uman sau veterinar: costum medical, mănuşi, echipamentele de protecţie obişnuite pentru chirurgie. 

Animale de companie am avut pe tot parcursul sarcinii. De ceva timp o aveam pe căţeluşa noastră Essy. Din luna a V-a am adoptat şi o pisicuţă, Mera, pe care am găsit-o în Mangalia.


– Ţi-a fost greu să lucrezi pe timpul sarcinii?

– Fiind medic veterinar într-o clinică de urgenţe, am lucrat în strânsă legătură cu animalele până în luna a-VIII-a de sarcină. În prezent fetiţa mea merge în vizită la clinică aproape zilnic.

– Bun. Acum haide să intrăm în pâine. Sarcina şi Toxoplasmoza.

– Pentru femeile gravide Toxoplasmoza reprezintă un pericol întrucât este demonstrat faptul că o mamă infectată va transmite şi copilului acest parazit, rezultând pentru făt o serie de probleme serioase.

– Ce este până la urmă Toxoplasmoza?

– Toxoplasmoza este o boală parazitară, denumirea sa fiind dată de numele parazitului Toxoplasma gondii. Este un parazit microscopic, deci nu poate fi văzut cu ochiul liber. Gazda finală a parazitului, cea care multiplică şi elimină în mediu ouăle parazitului este pisica. Până să ajungă la pisică, parazitul are nevoie de gazde intermediare în corpul cărora parazitul să parcurgă anumite stadii evolutive înainte de a ajunge la pisică.

– Care este rolul omului în această evoluţie?

– Omul este o astfel de gazdă intermediară. El se infectează în principal din fructe şi legume care au intrat în contact cu fecale parazitate de pisică şi nu au fost spălate corespunzător. Dar şi din carnea netratată termic corespunzător (consumată crudă sau “în sânge”).

– Dar direct de la pisică se poate îmbolnăvi omul? Şi aici mă refer la femeia însărcinată.

– De la pisică este dificil pentru om să contacteze parazitul întrucât o pisică infectată elimină în fecale parazitul strict 10-14 zile după infecţie. Apoi chiar dacă ea poartă parazitul în organism, el nu mai ajunge în fecale. Este de dorit ca o femeie însărcinată să aibă aceşti anticorpii anti-toxoplasmă pentru ca ei îi oferă protecţie în cazul în care se întâlneşte cu parazitul. O femeie care nu are aceşti anticorpi, este expusă riscului de a face Toxoplasmoză pe timpul sarcinii. Discuţia este mai lungă, însă concluzia principală ar fi că pisica nu reprezintă pentru o femeie gravidă un pericol atâta vreme cât nu iese din casă şi nu este hrănită cu carne crudă. Însă o pisică nou achiziţionată, despre al cărui istoric nu suntem siguri ar putea din nou fi o problemă. Însă normele de igienă uzuale cum ar fi spălarea pe mâini regulată ar trebui să fie o protecţie suficientă.

Dacă o femeie gravidă, sau un adult obișnuit este diagnosticat cu Toxoplasmoză acută, înainte de a se gândi să renunțe la pisicuța din casă ar trebui să îi testeze fecalele pentru acest parazit. Dacă rezultatul este negativ, poate păstra liniștit pisica. Dacă este pozitiv, o poate trata și păstra în continuare.

 – Cum a fost pentru tine acest risc?

– Pentru mine personal, Toxoplasmoza ar fi putut fi o problemă întrucât la testele de sânge a reieşit că nu am anticorpi pentru acest parazit, ceea ce înseamnă că în toţi aceşti ani de muncă cu animalele nu am luat contact cu parazitul.

– De aici nu pot decât să deduc că ai fost un medic profesionist şi ai respectat protocoalele de igienă.

– Nu mi-a fost teamă că aş putea să o iau de la muncă, însă am spălat cu un plus de atenţie orice aliment consumat în sarcină.

– Am apelat la tine pentru că mi-a plăcut un comentariu al tău pe un grup de mămici. Era ceva legat de mâncat. Ai vrea să îl spui şi aici?

– Sigur.

Prof. Mike Lappin, specialist în medicină felină spune “You would have to eat your cât raw to become infected” vorbind despre Toxoplasmoză. 

Ca o completare, pentru că aici mulţi medici greşesc în sfaturile adresate pacienţilor, a avea anticorpi anti-toxoplasmă nu este egal cu a avea prezent în organism parazitul. Nu am cum să intru în foarte multe detalii însă în funcţie de TIPUL de anticorpi pe care îi ai se poate concluziona dacă infecţia este una activă sau anticorpii sunt formaţi în urma unei interacţiuni anterioare cu parazitul şi deci acum au doar rol de protecţie şi nu de luptă activă.

Ideea eronată de “aveţi anticorpi pentru Toxoplasmă, trebuie să renunţaţi la pisică” vine din faptul că parazitologia în facultatea de medicină umană nu se predă foarte detaliat, iar zoonozele (bolile transmisibile între om şi animal) nu îi interesează foarte tare. În schimb, medicul veterinar fiind responsabil cu detectarea la animale a acestor boli transmisibile la om, învaţă riguros despre ele în facultate.

 – Mă bucur că am detaliat acest “bau-bau” numit ,,frica de infecție cu TOXOPLASMOZă,,. Acum aş vrea să îmi spui ce alte vieţuitoare mai au oamenii pe acasă.

 – În ziua de astăzi oamenii au ca animale de companie tot felul de animăluţe mai mult sau mai puţin exotice. Marea majoritate a oamenilor au câine, pisică sau ambele. Dar şi rozătoare (hamsteri, porcuşori de Guineea, iepuri, chinchilla), dihori, broaşte ţestoase, păsări de colivie (de la cele mai mici până la Micul sau Marele Alexandru) sau peşti. Devin din ce în ce mai populare şi reptilele, cum ar fi şerpii sau şopârlele de tot soiul.

 – De la aceste animăluţe, cam care ar fi potenţialul de îmbolnăvire la om?

– Având în vedere faptul că eu mă ocup strict de câini şi pisici nu aş şti să spun exact ce boli se pot lua de la restul speciilor enumerate anterior. În general, marea majoritate a bolilor transmisibile de la animal la om sunt cele bacteriene sau parazitare, însă există şi boli virale transmisibile, în general foarte periculoase, cum ar fi rabia sau celebrul coronavirus de astăzi. Pentru majoritatea acestor boli virale şi chiar unele bacteriene (cum ar fi de exemplu leptospiroza), există vaccinuri. Administrate în mod corespunzător ne protejează animăluţele de boli care le pot fi fatale.

– Ai întâlnit cazuri de leptospiroză?

– În ultimul an, de exemplu, am avut două cazuri de leptospiroză la căţei nevaccinaţi, chiar aici în Bucureşti. Aceasta este o bacterie pe care animalele sau omul în general o iau din ape stătute (mlaştini, bălţi etc) însă poate fi luată şi din urină de şobolan.

– Ai dreptare în legătură cu şobolanii. Nu de puţine ori ne-am intersectat în zona Unirii. Nu mai spun de traseul Metroului din Dr Taberei.

– Cred că ştim cu toţii că în Bucureşti infestaţia cu şobolani nu este una de trecut cu vederea, de aici şi cazurile de Leptospira la căţei care nu ies din oraş. Această bacterie este în mod deosebit periculoasă pentru că este o spirochetă, tip de bacterie care poate pătrunde în organism pur şi simplu prin pielea intactă, fără leziuni. Căţeii se vaccinează anual împotriva acestei bacterii prin vaccinul polivalent. Un căţel nevaccinat, aşadar, nu numai că este expus unui număr de boli care îi pot fi fatale, dar poate contacta şi această boală transmisibilă şi la om.

 – Cum explicaţi ideea de “în siguranţă” lângă animalele de companie?

– Orice persoană, fie că este femeie însărcinată, copil sau adult sănătos, este în siguranţă lângă animalul de companie atâta vreme cât are grijă ca animalul să fie sănătos. Pentru femeia însărcinată un potenţial pericol îl reprezintă animalul nevaccinat, nedeparazitat şi hrănit necorespunzător.

– Totuşi, păstrăm sau renunţăm la animale pe timpul sarcinii şi a primelor luni de viaţă a unui eventual bebe?

– Studiile recente demonstrează că prezenţa animalelor în casă, încă din prima zi de viaţă a copilului, reprezintă un mare avantaj pentru dezvoltarea unui sistem imunitar sănătos. Aşadar, nu aş sfătui nicio femeie care aşteaptă un copil să dea animăluţele din casă, ci le-aş sfătui mai degrabă să aibă grijă de ele aşa cum se cuvine. Lucru pe care îl pot face cerând un sfat avizat de la medicul veterinar.

 – Pentru femeile însărcinate cu multipleţi, animalele reprezintă un risc crescut?

– Nu cred că există un risc crescut în legătură cu sarcinile gemelare sau multiple, întrucât nu fătul este cel expus direct, ci mama, iar indirect prin intermediul ei şi fătul/feţii. Nu pot oferi o părere avizată, deoarece nu sunt medic ginecolog/imunolog uman, însă aş presupune că o mamă gravidă cu gemeni de exemplu este expusă aceloraşi riscuri infecţioase ca o mamă cu sarcină singulară.


– Mulţumesc Evelyn pentru timpul acordat.

Sper ca acest interviu să vă fie de folos. Până la următoarea informație utilă femeilor însărcinate cu multipleți vă doresc multă sănătate!!!

S-ar putea să-ți placă și...

20 de comentarii

  1. Ar trebui sa citeasca multa lume textul asta, e tare bun.

    1. Multumesc
      Poti sa il distribui daca doresti 🙂

      1. Am distribuit la mine pe profil, Bine ar fi sa vada multe viitoare mame. 😉

  2. Gabriela Alexandra Andrei spune:

    Foarte bun articol! Am o prietena cu pisica și a aflat de curând ca e însărcinată și ii e cam teama, se gândește sa trimită pisică la părinții ei. Ii voi recomanda acest articol, ca să vadă că nu e chiar atât de grava situația, msi ales ca pisica ei nu iese din casa și mănâncă doar mâncare speciala pentru pisici.

    1. Ma bucur pentru acea pisică dar și ptr tine ca ești o prietena buna ????

  3. Adriana Ivan spune:

    Un articol foarte util. Avem ce învăța din interviul acesta.

  4. Sper sa ajunga aceste informatii la cat mai multe viitoare mamici!

  5. Felicitari pentru material, atat ca informatie (cati este util sa discutam despre acest subiect), cat si ca alegere a candidatului pentru interviu. De cand am citit despre cum a aparut vestea nasterii, am sorbit pur si simplu fiecare cuvintel.

    Acum asa… ca sa revenim la subiect, intr-adevar, este utila informarea cu privire la toxoplasmoza. Imi amintesc eu cat eram de stresata in sarcina, mai ales ca eram super paranoica. De fapt, cred ca orice gravida care si-a dorit copilul sau care a decis sa il pastreze… devine super paranoica.

    Asa ca explicatia unui medic veterinar este, poate, chiar mai buna decat a unui medic ginecolog. De ce? Din experienta (ca am facut si ceva din veterinară, si ceva din umana), la facultatea de medicina veterinara inveti MULTI MAI MULTE despre paraziti decat la cea umana :D.

    Inca o data, felicitari!

  6. Genul asta de continut ar trebui promovat mai mult si mai des.

  7. Unul dintre motivele pentru care nu mi iau o pisica desi le ador dar de cand am aflat de asta nu ma mai ating de ele

    1. Cred ca este o frica ce poate fi depasita. Gandeste-te ca un copil cand il face o mama nu are vaccinuri si imunitate prea mare. Insa, il duce periodic la medic si ii face vaccinurile necesare. Stie ca poate face varicela, gripa, pleumonie, enterocolita. Si cu animalele este cam tot asa. Acum sper sa nu supar mamele ca am comparat copilul cu un animal. Pana la urma din maimute ne tragem 😛

      1. Asa e, bine la noi tine si de alte lucruri, spatiul fiind primul motiv.

        1. Asta este alt ceva.

  8. Ramona Gheorghe spune:

    Un articol util. Eu am tinut cont de tot ceea ce m-a sfatuit medicul meu ginecolog si daca doamna este medic cu siguranta s-a informat suficient de bine pentru a nu pune in pericol viata copilului

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *